1. Ce reprezinta conceptul de sanatate si securitate ?

Conditiile în care se desfasoara procesele de munca, complexitatea echipamentelor de munca, intensitatea efortului mental, volumul din ce în ce mai mare si complexitatea informatiilor necesare de receptionat si prelucrat necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor social-administrative pe baza noilor principii de cunoastere, întelegere si aplicare a standardelor si normelor de securitate si sanatate a muncii.

Conceptul de sanatate si securitate constituie un ansamblu de activitati institutionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune conditii în desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca.

Normele si standardele de securitate a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. Activitatea de prevenire si protectie are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si a îmbolnavirilor profesionale în rândul lucratorilor si adaptarea la progresul stiintei si tehnicii.

In conformitate cu aceste reglementari, obligatia de a asigura securitatea si sanatatea, în toate aspectele referitoare la munca, revine conducatorului unitatii iar obligatiile lucratorilor nu afecteaza principiul responsabilitatii angajatorului.

2. În ce consta securitatea si sanatatea în munca ?

Obiectivele securitatii si sanatatii

• armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene pe probleme privind calitatea vietii, protectia mediului înconjurator, asigurarea vietii, securitatii si sanatatii angajatilor;
• constientizarea lucratorilor în cunoasterea si respectarea normelor si standardelor de securitate si sanatate a muncii în amenajarea, dotarea locurilor de munca, exploatarea în conditii de siguranta a echipamentelor de munca în scopul evitarii producerii accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale;
• eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala existenti în sistemul de munca (executant – sarcina de munca – mijloace de productie – mediul de munca), informarea, consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora;
• aplicarea cu prioritate a masurilor de protectie colectiva si de prevenire a accidentelor de munca si îmbolnavirilor profesionale fata de masurile de protectie individuala.

3. Ce reprezinta activitatea de prevenire si protectie ?

Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor în toate aspectele legate de munca.

La nivelul angajatorului activitatea de prevenire si protectie se organizeaza având la baza principiile:

• obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor, în toate aspectele referitoare la munca, revine angajatorului;
• obligatiile lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca nu vor afecta principiul responsabilitatii angajatorului;
• evitarea riscurilor;
• evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
• combaterea riscurilor la sursa;
• asigurarea aceluiasi nivel de protectie a muncii pentru toti angajatii, indiferent de natura sau durata contractului de munca;

4. Cum se organizeaza activitatea de prevenire si protectie ?

I. În cazul întreprinderilor cu pâna la 9 lucratori inclusiv angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii în munca, daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

1. activitatile desfasurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevazute în anexa nr. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006
2. angajatorul îsi desfasoara activitatea profesionala în mod efectiv si cu regularitate în întreprindere si/sau unitate;
3. angajatorul îndeplineste cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca, corespunzatoare cel putin nivelului de baza, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006.

 

În situatia în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute la alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, conform prevederilor art. 20-22 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006, sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie, conform prevederilor art. 23-27, din aceeasi norma , si/sau sa apeleze la servicii externe.

În situatia în care sunt îndeplinite conditiile de mai sus, dar angajatorul nu realizeaza în totalitate activitatile de prevenire si protectie, pentru activitatile pe care nu le realizeaza angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe.

II. În cazul întreprinderilor care au între 10 si 49 de lucratori inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii în munca, daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

1. activitatile desfasurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevazute în anexa nr. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006;
2. riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
3. angajatorul îsi desfasoara activitatea profesionala în mod efectiv si cu regularitate în întreprindere si/sau unitate;
4. angajatorul îndeplineste cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare cel putin nivelului de baza, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006.

În situatia în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute la alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, conform prevederilor art. 20-22, sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie, conform prevederilor art. 23-27, din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006 si/sau sa apeleze la servicii externe.

În situatia în care sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus, dar angajatorul, lucratorii desemnati sau serviciul intern nu realizeaza în totalitate activitatile de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe.

III. În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor între 50 si 149 de lucratori, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul întreprinderii.

În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor prevazute mai sus, care desfasoara activitati dintre cele prevazute în anexa nr. 5, din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006, angajatorul trebuie sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie.

În cazul în care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe.

 

În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 150 de lucratori, angajatorul trebuie sa organizeze serviciul

intern de prevenire si protectie.

În cazul în care serviciul intern de prevenire si protectie nu are capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe.

5. Ce este serviciul intern de prevenire si protectie ?

Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care îndeplinesc cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior, si, dupa caz, alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare.

 

Conducatorul serviciului de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior.

Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza în subordinea directa a angajatorului ca o structura distincta. Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi: prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului.

6. Ce este serviciul extern de prevenire si protectie ?

 

Serviciul extern de prevenire si protectie este o prestare de servicii care asigura, pe baza de contract, activitatile de prevenire si protectie în domeniu.

Angajatorul apeleaza la serviciile externe, cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (3) lit. d) din Legea 319/2006.

7. Care sunt cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca?

Nivelurile de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca, necesare pentru dobândirea capacitatilor si aptitudinilor corespunzatoare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie, sunt urmatoarele:

1. nivel de baza;
2. nivel mediu;
3. nivel superior.

Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului de baza sunt:

1. studii în învatamântul liceal filiera teoretica în profil real sau filiera tehnologica în profil tehnic;
2. curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca, cu o durata de cel putin 40 de ore.

Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu sunt:

1. studii în învatamântul postliceal în profil tehnic;
2. curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca, cu o durata de cel putin 80 de ore.

Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior sunt:

1. studii superioare tehnice;
2. curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca, cu o durata de cel putin 80 de ore;
3. curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durata de cel putin 180 de ore.

Cursurile în domeniul securitatii si sanatatii în munca, prevazute mai sus se efectueaza de catre furnizori de formare profesionala autorizati conform prevederilor art. 18-27 din Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 375/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

8. Ce reprezinta lucratorii desemnati ?

Desemnarea nominala a lucratorului/lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie se face prin decizie a angajatorului. Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie, lucratorul desemnat trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare cel putin nivelului mediu.

În cazul în care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe.

9. Care sunt sarcinile si obligatiile lucratorilor privind securitatea si sanatatea în munca?

Lucratorii au urmatoarele sarcini si obligatii:

• sa-si însuseasca si sa respecte normele, instructiunile si reglementarile în domeniul sanatatii si securitatii în munca si masurile de aplicare a acestora;
• sa utilizeze corect echipamentele de munca, substantele periculoase si celelalte mijloace de productie;
• sa nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrara a dispozitivelor de securitate ale echipamentelor de munca si ale cladirilor, precum si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
• sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnavire profesionala;
• sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca în cel mai scurt timp posibil accidentele de munca suferite de persoana proprie, de alti participanti la procesul de munca;
• sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de îndata conducatorul locului de munca;
• sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care a fost acordat;
• sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii specifice în domeniul securitatii si sanatatii în munca, atâta timp cât este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea sa se asigure ca toate conditiile de munca sunt corespunzatoare si nu prezinta riscuri pentru securitate si sanatate la locul sau de munca;
• sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si de cercetare în domeniu securitatii muncii.

10. Care sunt sarcinile si obligatiile conducatorului locului de munca?

Conducatorul locului de munca raspunde de respectarea si aplicarea legislatiei si a normelor de securitate a muncii având urmatoarele sarcini si obligatii:

• în toate locurile de munca sa afiseze, în dreptul fiecarei echipament de munca, instructiuni de folosire a acestuia si de securitate a muncii;
• sa întocmeasca instructiuni proprii de securitate a muncii specifice locurilor de munca, în functie de caracteristicile echipamentelor existente, precum si de conditiile concrete în care se desfasoara activitatea respectiva; pentru echipamentele de munca noi, se vor elabora instructiuni proprii, iar la locurile de munca se vor afisa tablite avertizoare si afise sugestive;
• sa efectueze instruirea la locul de munca si pe cea periodica potrivit normelor si masurilor de protectie specifice locurilor de munca respective;
• sa asigure însusirea de catre angajati a cunostintelor si formarea deprinderilor practice profesionale, sa nu admita la lucru nici o persoana care nu a fost instruita sau care nu si-a însusit cunostintele necesare de securitate a muncii;
• sa asigure o buna functionare a dispozitivelor de protectie, a echipamentului individual de protectie, raspunzând de aplicarea tuturor masurilor de protectie individuala la locurile de munca;
• sa interzica angajatilor parasirea sau schimbarea locului de munca fara aprobarea sa; în timpul pauzelor regulamentare se vor respecta prevederile regulamentului de ordine interioara, privitor la circulatia si stationarea persoanelor în cadrul unitatii;
• sa anunte conducerea unitatii în legatura cu orice accident de munca.

11. Ce este echipamentul individual de protectie (EIP) si cum se utilizeaza ?

Echipamentul individual de protectie reprezinta orice dispozitiv sau mijloc destinat purtarii de catre fiecare participant la procesul de munca pentru a-l proteja împotriva unuia sau mai multor factori de risc de accidentare sau îmbolnavire profesionala. El se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor, precum si altor categorii participante la procesul muncii, în conformitate cu Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, elaborat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si aprobat prin Ordinul nr. 225/1995. Pe baza acestuia, angajatorul este obligat sa întocmeasca lista interna de dotare cu EIP adecvat executarii sarcinilor de munca în conditii de securitate.

12. Ce reprezinta conceptul de management al securitatii si sanatatii în munca?

Componenta a managementului general, care include structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicele, procedurile, resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea si revizuirea planului de securitate si sanatate în munca.

Pentru a asigura securitatea si sanatatea muncii în unitati conducatorii acestora trebuie sa implementeze un sistem de management al securitatii si sanatatii în munca, ce constituie o parte componenta a sistemului general de management.

Sistemul include urmatoarele elemente:

• politica securitatii si sanatatii în munca
• elaborarea politicii de securitate si sanatate în munca
• participarea angajatilor
• organizare
• structura si responsabilitati
• competenta si instruire
• consultare si comunicare interna
• comunicare externa
• documentatia sistemului de management al securitatii si sanatatii în munca
• documentatia sistemului de management al securitatii si sanatatii în munca
• controlul documentelor si al datelor
• înregistrari si gestiunea înregistrarilor
• planificare si implementare
• analiza initiala
• planificarea si implementarea sistemului
• obiectivele securitatii si sanatatii în munca
• prevenirea riscurilor profesionale
• evaluarea si controlul riscurilor
• prevenirea situatiilor de urgenta si capacitatea de raspuns
• achizitionarea de produse si servicii
• cerinte pentru contractanti
• evaluarea performantei sistemului de management al securitatii si sanatatii în munca
• masurarea si monitorizarea performantei
• disfunctiile sistemului de management al securitatii si sanatatii în munca
• auditul securitatii si sanatatii în munca
• auditul de conformitate
• auditul sistemului de management al securitatii si sanatatii în munca
• analiza si revizuirea managementului
• actiuni preventive si corective
• actiuni pentru îmbunatatirea continua

13. Care este legislatia în domeniul securitatii si sanatatii în munca

În ultimii ani, legislatia româna în domeniul securitatii si sanatatii în munca a suferit multe modificari în sensul transpunerii legislatiei europene în domeniu.

• Constitutia României
• Legea nr. 53/2003, Codul muncii
• Legea securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006
• Legea nr. 108/1999 pentru înfiintarea si organizarea Inspectiei Muncii
• Legea nr. 346/2002 privind asigurarea asigurarea pentru accidente si boli profesionale
• HG. nr. 1425/ pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006
• O.M.- MI nr. 775/98 -pentru aprobarea Normelor Generale de PSI
• Legea nr. 451/2001- pentru aprobarea O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase
• Legea nr. 426/2001 – pentru aprobarea O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deseurilor