Agricultura joaca un rol important in Romania, incet dar sigur fermierul roman se indreapta catre un mod de lucru performant, mai profitabil si in concordanta cu legislatia nationala si europeana.

Organizatoric, in Romania, gasim in primul rand ferme mici si mijlocii si din punct de vedere SSM primul pas pe care trebuie sa-l faca fermierul  este sa se autorizeze ( detalii aici ).

Principalele cauze ale accidentelor din agricultura sunt transportul la locul de munca, prin rasturnarea vehiculelor sau strivire; cadere de la inalţime, de pe acoperisuri, inclusiv acoperisuri fragile sau din pomi; ranire de catre animale; asfixiere; ranire prin cadere de obiecte, accidente produse de vite,etc.

In realizarea evaluarii factorilor de risc trebuie sa se urmareasca predominant aspectele de mai jos :

Utilizarea echipamentelor de muncă

Tractoare, maşini agricole autopropulsate sau remorcate şi mecanisme uşoare.

Metode de lucru şi amplasarea instalaţiilor

Suprafeţe periculoase (margini ascuţite, colţuri, vârfuri, suprafeţe abrazive, părţi ieşite în afară), Lucrul la înălţime, Servicii care implică ridicare, manipulare manuală sau poziţii proaste de lucru.

Utilizarea electricităţii

Sisteme electrice, inclusiv sistemele principale de alimentare şi circuitele de iluminat, Utilizarea echipamentelor electrice portabile, Lucrul în apropierea unor linii aeriene de curent electric, Riscuri de foc sau explozie produse de electricitate.

Expunerea la substanţe periculoase sau prepararea acestora

Inhalarea, ingestia şi absorbţia prin piele a substanţelor care sunt un risc pentru sănătate, inclusiv substanţele care sensibilizează, Utilizarea materialelor inflamabile şi explosive, Lipsa de oxigen (asfixiere), Prezenţa substanţelor corozive.

Expunerea la agenţi fizici

Expunere la zgomot, Expunere la vibraţii mecanice.

Expunere la agenţi biologici

Expunere la bacterii, ciuperci, insecte şi viruşi transmişi de la animale, paraziţi şi căpuşe de oaie (zoonoze); Riscuri de probleme respiratorii datorate microorganismelor şi insectelor din praful organic de cereale, lapte praf, făină, condimente; Alte substanţe care produc sensibilitatea sistemului respirator sunt: pielea şi urina animalelor; plantele decorative; unele alimente, plante şi legume (de exemplu, praful de boabe de cafea, proteinele din ouă, praful de făină şi cereale, fructele, legumele, peştele, fructele de mare, praful de boabe de fasole soia, condimentele); insectele de depozit; mucegaiul; unele prafuri de lemn inclusiv din plăcile aglomerate; şi fibrele textile (de exemplu, în sericicultură). Expunere la substanţe care produc sensibilitate, care cauzează boli respiratorii alergice cum este alveolita alergică extrinsecă care apare la fermieri sau la crescătorii de păsări.

Expunere la substanţe care produc sensibilitatea pielii, determinând o reacţie alergică, incluzând proteine animale din urină şi mătreaţă; făină; şi unele legume, plante şi condimente.

Factori de mediu

Temperatura, umiditatea, ventilaţia şi expunerea la soare.

Organizarea muncii

Factori influenţaţi de procesele de muncă, cum sunt munca continuă şi munca în singurătate efectuată departe de alte spaţii locuite.

Manipularea vitelor

Manipularea vitelor implică un risc de rănire de la lovituri şi împungeri cu coarnele.

Problemele de sanatate si bolile profesionale in Agricultura:

Boli respiratorii:

Boli respiratorii alergice, de exemplu: alveolita alergică extrinsecă la fermieri, alveolita alergică extrinsecă la crescătorii de păsări, astmul prafului de cereale.

Alte probleme respiratorii, de exemplu: fumuri (agenţi fumiganţi) în sere pot cauza chiar asfixiere, expunerea la praf de cereale poate cauza sindromul toxicităţii prafului organic, ciuperci, reziduuri chimice, particule din sol şi alergeni care toate determină boli respiratorii.

Boli de piele

Contactul pielii cu substanţe chimice sau expunerea prelungită la radiaţia UV (lumină solară) pot avea efecte dermatologice cum sunt: dermatite de contact iritante şi/sau alergie, dermatite induse de soare, arsuri, melanoame, cancerul pielii, etc.

Afecţiuni musculo-scheletice (AMS):

ridicarea greutăţilor mari şi tehnici necorespunzătoare de manipulare manuală, expunerea la vibraţii pe durata conducerii vehiculelor agricole şi a utilizării echipamentelor, poziţii incomode în timpul recoltării etc.

Zgomot:

Expunerea la zgomot poate conduce la pierdere de auz, de exemplu, de la: maşini staţionare, maşini mobile,vite

Expunere la pesticide:

a fost asociată cu mai multe probleme de sănătate incluzând: boli cancerigene acute sau cronice, care cauzează cancer la cap, stomac, pancreas , etc,; boli imunologice; boli neurotoxice; efecte toxice asupra aparatului de reproducere; leucemie, şi limfom.

Agenţi biologici:

Expunerea la agenţii biologici pot cauza, în unele cazuri: tuberculoză, tetanos, antrax, bruceloză, leptospiroză, etc.

Cu toate acestea, bugetele sau fondurile pentru prevenirea  si protectia sanatatii si securitatii lucratorilor din zona agricola sunt la un nivel minim, aproape inexistent. Minimul necesar si poate cea mai importanta metoda de prevenire si protectie este instruirea si informarea lucratorilor.

Furnizarea de informaţii şi instruire privind sănătatea şi securitatea ajută la:

• Asigurarea lucrătorilor că nu vor fi răniţi sau îmbolnăviţi de munca pe care o desfăşoară;
• dezvoltarea unei culturi pozitive privind sănătatea şi securitatea, acolo unde lucrul sigur şi sănătos devine a doua natură pentru toţi;
• găsirea modului în care sănătatea şi securitatea sunt gestionate mai bine;
• îndeplinirea datoriilor legale de protejarea sănătăţii şi securităţii angajaţilor.
• poate ajuta la evitarea neplăcerilor pe care le cauzează accidentele şi bolile;
• poate ajuta la evitarea costurilor accidentelor şi bolilor profesionale. Echipamentele, produsele deteriorate, pierderile de producţie şi un personal nemotivat, toate pot avea ca rezultat costuri mărite.

Angajatorul trebuie să asigure ca toţi lucrătorii să primească informaţii şi instruire, suficiente şi adecvate. Aceasta pentru a permite lucrătorilor să muncească efectiv şi eficient, sigur şi fără risc pentru sănătatea lor.
Formarea şi perfecţionarea sunt procese continui, totuşi, sunt foarte importante la:

• recrutarea angajaţilor;
• un transfer sau modificare de sarcini;
• introducerea sau schimbarea unui echipament de muncă;
• introducerea noilor tehnologii.

Instruirea şi informarea sunt foarte importante atunci când există riscuri care nu pot fi eliminate prin schimbarea metodelor de lucru sau înlocuirea substanţelor periculoase, etc.